Întrucât, în cazul multor specii, sperma este singura contribuție pe care masculii o au în procesul de reproducere, biologii au încercat să identifice de foarte multe decenii motivul pentru care selecția naturală, un proces renumit pentru eficiența sa nemiloasă, a permis masculilor să existe.
Oamenii de știință britanici au formulat o posibilă explicație: masculii sunt necesari într-un proces denumit „selecție sexuală”, care ajută speciile să elimine bolile și să evite extincția.
Un sistem evolutiv în care toți urmașii sunt produși fără sex – precum în cazul populațiilor total feminine asexuate – ar fi mult mai eficient în ceea ce privește obținerea unui număr mai mare de urmași, afirmă oamenii de știință.
Însă autorii acestui studiu, publicat în revista Nature, luni, au descoperit că selecția sexuală, în cadrul căreia masculii concurează între ei pentru a fi aleși de femele pentru a se reproduce, ameliorează patrimoniul genetic și stimulează sănătatea populației, explicând astfel motivul pentru care masculii sunt importanți.
Absența unei selecții – atunci când nu există sex sau nu există nevoia de a concura pentru sex – duce la apariția unor populații slăbite din punct de vedere genetic, vulnerabile în fața extincției.
„Competiția în rândul masculilor, pentru a se reproduce, asigură un beneficiu cu adevărat important, întrucât ea ameliorează sănătatea genetică a populațiilor”, a spus profesorul Matt Gage, care a coordonat acest studiu, realizat la Universitatea East Anglia.
„Selecția sexuală reușește acest lucru întrucât acționează ca un filtru care înlătură mutațiile genetice dăunătoare, ajutând populațiile să prospere și să evite extincția pe termen lung”, a adăugat profesorul britanic.
Aproape toate speciile pluricelulare se reproduc prin sex, însă existența acestui proces nu este ușor de explicat din punct de vedere biologic, spune profesorul Gage, deoarece sexul prezintă și câteva dezavantaje majore – inclusiv faptul că doar jumătate dintre urmași, fiicele, vor putea să producă la rândul lor urmași.
„De ce ar face o specie atât de multe eforturi pentru a obține fii?”, s-a întrebat cercetătorul britanic.
În studiul lor, cercetătorii britanici au monitorizat populații de gândaci de făină (Tribolium) pe durata a 10 ani, în condiții controlate de laborator. Singura diferență dintre populații era intensitatea selecției sexuale în perioada fiecărui stagiu reproductiv.
Intensitatea selecției sexuale a variat de la o competiție intensă – 90 de masculi concurau pentru doar 10 femele – până la o absență completă a selecției sexuale, cu perechi monogame, în care femelele nu aveau nicio posibilitate de alegere, iar masculii nu aveau nicio posibilitate de a concura între ei pentru o femelă.
După șapte ani de reproducere, reprezentând aproximativ 50 de generații, oamenii de știință au descoperit că populațiile care au avut parte de o puternică selecție sexuală erau mai bine adaptate și mai bine înzestrate genetic pentru a evita extincția, în urma consangvinizării.
Populațiile cu o selecție sexuală de slabă intensitate sau inexistentă au prezentat un declin rapid al stării de sănătate în urma consangvinizării și au pierit complet după cea de-a 10-a generație.